Dieta Keto, este sau nu benefica?

Dieta ketogenică sau “keto” este o dieta cu putini carbohidrati si bogata in grasimi, aceasta dieta a fost folosita timp de secole pentru anumite probleme medicale. In secolul al XIX-lea, dieta ketogenica era utilizata la persoanele cu diabet zaharat pentru mentinerea valorilor glicemiei. În 1920 a fost introdusa ca tratament eficace in epilepsie la copiii la care medicamentele erau ineficiente. Dieta ketogenică a fost, de asemenea, testata și utilizata in regimuri atent monitorizate pentru cancer, diabet, sindromul ovarului polichistic și boala Alzheimer.

Prin urmare aceasta dieta castigă o atentie deosebita ca potentiala strategie de scadere in greutate. Aceasta se datoreaza” dietei nebune” cu carbohidrati putini, care a inceput in anii 1970, dieta Atkins (o dietă cu continut scăzut de carbohidrați, cu continut ridicat de proteine, care a fost un succes comercial si a ridicat dietele low-carb la un alt nivel). Astazi sunt si alte diete cu continut scazut de carbohidrați, inclusiv dietele Paleo, South Beach și Dukan, bogate în proteine, dar moderate în grasimi. Dimpotrivă, dieta ketogenică este distincta pentru continutul sau extrem de ridicat in  grasimi, de 70% – 80%, de asemenea are doar un aport moderat de proteine.

Cum functioneaza?

Premisa dietei ketogenice pentru pierdere in greutate este ca daca privezi organismul de glucoza – principala sursa de energie pentru toate celulele din organism, care se obtine prin consumul de carbohidrati va duce la consumul din depozite. Un “combustibil” alternativ sunt cetonele acestia sunt produsi secundari ai metabolismului lipidic. Ei sunt produsi atunci cand glucoza nu este disponibila pentru celulele organismului ca sursa de energie, de unde si termenul “ceto” -genic. Creierul consuma cea mai mare cantitate de glucoza, intr-o cantitate constanta, aproximativ 120 de grame pe zi. În timpul postului sau cand consumam foarte putini carbohidrati, organismul consuma mai intai glucoza stocata in ficat si elibereaza temporar glucoza din muschi. Daca continuam postul sau abstinenta de la carbohidrati timp de 3-4 zile glucoza din depozite va fi complet epuizata, nivelurile sanguine ale insulinei scad si organismul incepe sa utilizeze grasimea ca si combustibil primar. Ficatul produce corpuri cetonici din grasimi, care sunt utilizati in absenta glucozei.

Atunci cand corpii cetonici se acumuleaza in sange, se numeste cetoza – un proces natural care apare atunci cand grasimile sunt transformate in energie de catre organism. Persoanele sanatoase au in mod natural  o cetoaza usoara in momentul in care au un repaus alimentar (de exemplu, somnul peste noapte) si cand fac sport intens. Sustinatorii dietei ketogenice afirma ca, daca dieta este urmărita cu atentie, nivelurile sanguine de cetone nu ar trebui sa atinga un nivel periculos pentru sanatate (cunoscut sub numele de “cetoacidoză”), deoarece creierul va folosi cetonele ca si combustibil, iar indivizii sanatosi produc insulina suficienta pentru a preveni formarea in exces de cetone. Cât de repede se produce cetoza și numarul de corpi cetonici care se acumulează in sange variaza de la o persoana la alta si depinde de anumiti factori cum ar fi: procentul de grăsime din corp si de metabolismul bazal.

Nu exista o dieta ketogenica “standard” cu un aport specificat de macronutrienti (carbohidrați, proteine, grăsimi). Dieta ketogenica reduce în mod normal aportul total de carbohidrați la mai puțin de 50 de grame pe zi, mai putin decat cantitatea de carbohidrati gasiti intr-un covrig si poate fi si mai mica, 20 de grame pe zi. În general, nutritionistii sustinatori ai dietei ketogenice sugereaza o medie de 70-80% grasimi din caloriile zilnice totale, 5-10% carbohidrati si 10-20% proteine. Pentru o dieta de 2000 de calorii, aceasta se traduce la aproximativ 165 de grame de grasime, 40 de grame de carbohidrati si 75 de grame de proteine. Cantitatea de proteine din dieta ketogenica este mentinuta moderată in comparatie cu alte diete bogate în proteine cu continut scazut de carbohidrati, deoarece consumul prea mare de proteine poate impiedica cetoza. Aminoacizii din proteine pot fi transformati in glucoza. Astfel dieta ketogenica specifica sa fie consumata suficienta proteina pentru a pastra masa musculara, dar sa nu impiedice cetoza.

Există multe versiuni ale dietelor ketogenice, dar toate elimina alimentele bogate in carbohidrati. Unele dintre aceste alimente pot fi evidente: amidonul atat din produsele rafinate, cat si din cereale, cum ar fi painea, cerealele, pastele, orezul si biscuiții; cartofi, porumb și alte legume cu amidon; și sucurile naturale din fructe. Cele mai multe diete ketogenice permit alimentele bogate în grăsimi saturate, cum ar fi bucățile de carne grasă, mezeluri, untură si unt, precum si surse de grăsimi nesaturate, precum nuci, semințe, avocado, uleiuri vegetale si peste uleios. În functie de sursa de informații, listele de alimente ketogenice pot varia și chiar pot intra în conflict.

Sa dovedit că dieta ketogenica produce schimbări metabolice benefice pe termen scurt. Pe langa scaderea in greutate si ceilalti  parametrii asociati excesului in greutate s-au imbunatatit, cum ar fi rezistenta la insulina, hipertensiunea arterială, colesterolul si trigliceridele crescute. Exista, de asemenea, un interes crescut in utilizarea dietelor cu conținut scazut de carbohidrati, inclusiv a dietei ketogenice, pentru diabetul de tip 2. Există mai multe teorii cu privire la motivele pentru care dieta ketogenica duce la scadere in greutate, desi acestea nu au fost demonstrate în mod constant în cercetare:

  • Senzatia de satietate rapida, cu pofta de mâncare scazuta din cauza continutului ridicat de grasimi din dieta.
  • Scaderea hormonilor stimulatori ai apetitului, cum ar fi insulina și ghrelinul, cand se consuma cantitati mici de carbohidrati.
  • Un rol direct in reducerea sezatiei de foame.
  • Cresterea consumului cu calorii datorat proceselor metabolice de transformare a grasimii si proteinelor in glucoza.
  • Favorizarea scaderea grasimii cu mentinerea masei musculare.

Capcanele acestei diete

Tinerea unei diete bogate in grasimi este foarte greu de mentinut. Simptomele posibile ale restrictiilor de carbohidrati care pot dura zile până la săptămâni includ: foamea, oboseala, depresia, iritabilitatea, constipația, durerile de cap si scaderea capacitatii de concentrare. Desi aceste stari neplăcute pot sa dispara,  este greu sa ramai multumit din punct de vedere culinar cu o varietate restransa de alimente disponibile, sa nu poti manca un banal mar sau un mango.

Au fost enumerate unele efecte secundare negative ale unei diete keto pe termen lung, cum ar fi: creșterea riscului de litiaza renala, osteoporoza si cresterea nivelului de acid uric în sange (un factor de risc pentru guta).

Pot sa apara deficite nutritionale cand nu sunt incluse o varietate de alimente, care de altfel sunt foarte sanatoase. Este important să nu va concentrați doar pe consumul de alimente bogate în grasimi, ci sa includeți o varietate zilnica de legume, fructe, nuci si seminte permise pentru a vă asigura aportul adecvat de fibre, vitamine B și minerale (fier, magneziu, zinc) – alimente care se gasesc în mod obișnuit în alimente precum cerealele integrale care sunt restricționate in aceasta dieta. Intrucat  sunt grupuri de alimente excluse din aceasta dieta, urmarirea dumneavoastra de catre un medic este importanta si  benefica in crearea unei diete ketogenice care minimizeaza deficientele nutritionale.

Intrebari fara raspuns

  • Care sunt efectele pe termen lung (un an sau mai mult) ale dietei ketogenice si care sunt riscurile?
  • Beneficiile dietei asupra sanatatii se extind la persoanele cu obezitate, persoanele cu complicatii sau cele in varsta?
  • Avantajele dietei depasesc riscul de boala?
  • Deoarece grasimea este sursa principala de energie in dieta keto, exista un impact pe termen lung asupra sanatatii prin consumarea diferitelor tipuri de grasimi (saturate vs. nesaturate) incluse într-o dietă ketogenică?

Concluziile ar fi ca in momentul in care hotaram sa urmam o dieta indiferent de considerente, ar trebui sa ne gandim la consecinte atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Va recomand sa discutati cu un medic atunci cand hotarati sa urmati o dieta, nu cu un consultant sau expert in nutritie, care are cunostinte medicale limitate, nu va lasati convinsi de oameni care nu au pregatire medicala si se documenteaza de pe internet.

Sanatatea este extrem de importanta si in foarte mica mea experienta medicala am vazut nenumarati pacienti ajunsi la urgenta din cauza unor “diete” citite sau auzite de la cineva.

Stricta mea parere este ca nu ar trebui sa adoptati o astfel de dieta, tinand cont ca nu va aduce beneficii certe pe termen lung, ar trebui sa adoptati un stil de viata care sa includa o alimentatie echilibrata si sport.

Daca doriti sa slabiti intr-un timp scurt puteti renunta la carbohidrati (paine, paste, dulciuri), dar nu la cerealele integrale, fructe si legume.

Trebuie sa consumati cat mai multe fructe si legume, sa nu mancati seara dupa ora 19. De asemenea 30 min. de sport sau macar mers pe jos ar trebui sa nu lipseasca din activitatile zilnice.

Traiti sanatos!