Health

Hainele pot sa ne imbolnaveasca? Partea I

O intrebare pe care trebuie sa ne-o punem cu totii.

Initial ma gandisem sa scriu un singur articol despre hainele din materiale naturale in detrimentul celor sintetice, dar am gasit atat de multe informatii despre tesaturile sintetice si cat de toxice sunt pentru corpul nostru, incat vor fi trei articole despre acest subiect. Primul, adica acesta, va fi despre fibrele semi-sintetice, ulterior un articol despre fibrele sintetice si la final un articol despre fibrele naturale si cum ne asiguram ca nu cumparam produse toxice pentru corpul nostru.

Intr-o societate in care consumerismul este la cote uriase si in care se promoveaza fast fashion-ul pe toate platformele sociale, m-am intrebat cat de sanatos este sa cumperi haine in fiecare sezon, conform tendintelor si majoritatea din fibre sintetice?

Raspunsul scurt este: nu este deloc sanatos, sustenabil sau economic.

Haideti sa vedem de ce nu sunt bune hainele sintetice.
Majoritatea materialelor sintetice nu sunt confortabile. Țesăturile nu sunt respirabile și din acest motiv, pielea nu va obține confortul necesar.  În timpul verii, probleme precum transpirația, mâncărimea și erupțiile cutanate sunt foarte frecvente în materialele sintetice.  Acestea nu permit pielii sa respire, iar transpiratia nu se evapora.
Industria textilă este unul dintre cele mai mari sectoare din lume, care oferă locuri de muncă pentru mii de muncitori în fiecare an. Ea utilizează tot felul de substanțe chimice pentru diferite procese industriale de prelucrare a tesaturii, pentru a ajunge pe raftul magazinului hainele asa cum le stim noi, moi, catifelate, colorate, etc. Aceste substanțe chimice s-au dovedit a fi toxice în diferite studii de cercetare.  Chiar și apa rezultata din spalarea textilelor este toxica, sunt multe ONG care se lupta cu acest tip de poluare. Haideti sa vedem cum se produc tesaturile.

Fibrele sunt cea mai mică unitate folosită ca materie primă pentru realizarea de fire și țesături.  Există două tipuri de fibre:  fibre naturale (derivate din legume, animale sau fibre minerale) precum bumbacul, iuta, inul, lâna, casmirul și mătasea;  și fibre artificiale (fibre sintetice) care sunt fabricate sintetic în laboratoare prin utilizarea substanțelor chimice.  Aceste fibre procesate reprezintă amenințări serioase pentru sănătatea oamenilor. Sinteticele pot fi, de asemenea, clasificate în fibre semi-sintetice și fibre integral sintetice.

In acest articol o sa va prezint cum se trateaza si se pregatesc fibrele semi-sintetice. Sincer, ai nevoie de chimie pentru a intelege procesele de prelucrare, dar este mai mult pentru a constintiza cu ce ne imbracam si cat de daunatoare sunt aceste materiale pentru corpul nostru ca sa nu mai zic pentru copii nostri.

Fibrele semi-sintetice

Fibrele de raion sunt de origine vegetala si sunt derivate din celuloza.  Putem obține fibre de raion prin dizolvarea celulozei naturale pentru a forma o soluție de filare de celuloză regenerată. Fibrele de raion pot fi produse prin diferite procese:

Procesul de nitroceluloză

în acest proces, tesaturile sunt tratate cu un amestec de acid sulfuric și acid azotic pentru a transforma celuloza în nitroceluloză.  Nitroceluloza este apoi dizolvată în alcool sau eter. Fibra este foarte inflamabilă în această etapă.  Prin urmare, se denitrează prin tratare cu hidrosulfură de sodiu.

Procesul cu curamoniu

În acest proces, fibrele de bumbac sau pulpa de lemn sunt albite cu clor și sunt fierte în soluție de hidroxid de sodiu.  Apoi, soluția de hidroxid de cupramoniu este preparată prin adăugarea de hidroxid de amoniu la o soluție de sulfat de cupru

Procesul de viscoză

Fibrele de raion sunt preparate prin tratarea așchiilor de lemn cu un număr de substanțe chimice una câte una, inclusiv sodă caustică și sodă (carbonat de sodiu), acid clorhidric, sulfat de carbon și în final cu acid sulfuric pentru coagulare.

Raion acetat

În acest proces, lianele de bumbac sau pastă de lemn sunt tratate cu diverse substanțe chimice pentru a face fibre.  În primul rând, acestea sunt tratate cu sodă caustică și sodă;  și apoi sunt tratate cu pudră de albire.  După acest tratament, se spală cu acid clorhidric și se înmuiează în acid acetic glacial pentru acetilarea reacției.  Se tratează cu soluție de anhidridă, acid acetic glacial, concentrat de acid sulfuric, care acționează ca catalizator.  Apoi inalbirea se face în acid acetic și acid sulfuric.  Se adaugă dioxid de titan, un delustrant pentru a șterge fibra și soluția este forțată prin filă.  Dioxidul de titan este cunoscut pentru toxicitatea sa. Când pulpa de lemn este albită, se eliberează un produs secundar numit dioxină, care este cunoscut a fi toxic.

Tratamentul de prelucrare poate folosi mai multe substanțe chimice toxice.  Combinația acestor substanțe chimice poate persista pe îmbrăcăminte, determinând purtătorii de raion să sufere de greață, vărsături, dureri de cap și dureri în piept.  Problemele de sănătate mai grave includ necroza, anorexia, polineuropatia, paralizia, insomnia și boala Parkinson.

Maine o sa va prezint un articol despre fibrele sintetice, iar joi vorbim despre fibrele naturale – cea mai buna alternativa si la ce trebuie sa fim atenti cand cumparam un articol vestimentar. Sper ca nu v-am speriat cu aceste informatii si va astept si maine pentru mai multe informatii. Haideti sa traim natural!

Referinte

  1. Gurung A, Hassan SH, Oh SE. Assessing acute toxicity of effluent from a textile industry and nearby river waters using sulfur-oxidizing bacteria in continuous mode. Environ Technol. 2011; 32: 1597-1604.
  2. Roopadevi H, Somashekar RK. Assessment of the toxicity of waste water from a textile industry to Cyprinus carpio. J Environ Biol. 2012; 33: 167-171.
  3. Voronin AP. Prediction of the toxicity of organic dyes used in the textile industry on the basis of chemical classification. Gig Tr Prof Zabol. 1978; 7: 16-23.
  4. Kafferlein HU, Goen T, Muller J, Wrbitzky R, Angerer J. Biological monitoring of workers exposed to N,N-dimethylformamide in the synthetic fibre industry. Int Arch Occup Environ Health 2000; 73: 113-120.
  5. Sanati KA, Yadegarfar G, Naghavi SH, Sadr AH, Gholami M, Hadipour M, et al. Occupational injuries in a synthetic fibre factory in Iran. Occup Med (Lond). 2009; 59: 62-65.
  6. Allegri M, Bianchi MG, Chiu M, Varet J, Costa AL, Ortelli S, et al. Shape-Related Toxicity of Titanium Dioxide Nanofibres. PLoS One. 2016; 11: e0151365.
  7. Combarros RG, Collado S, Diaz M. Toxicity of titanium dioxide nanoparticles on Pseudomonas putida. Water Res. 2016; 90: 378-386.
  8. Cox A, Venkatachalam P, Sahi S, Sharma N. Silver and titanium dioxide nanoparticle toxicity in plants: A review of current research. Plant Physiol Biochem. 2016; 107: 147-163.
  9. Li M, Luo Z, Yan Y, Wang Z, Chi Q, Yan C, et al. Arsenate Accumulation, Distribution, and Toxicity Associated with Titanium Dioxide Nanoparticles in Daphnia magna. Environ Sci Technol. 2016; 50: 9636-9643.
  10. Venkatasubbu GD, Baskar R, Anusuya T, Seshan CA, Chelliah R. Toxicity mechanism of titanium dioxide and zinc oxide nanoparticles against food pathogens. Colloids Surf B Biointerfaces. 2016; 148: 600-606.
  11. Warheit DB, Brown SC, Donner EM. Acute and subchronic oral toxicity studies in rats with nanoscale and pigment grade titanium dioxide particles. Food Chem Toxicol. 2015; 84: 208-224.
  12. Yoshiura Y, Izumi H, Oyabu T, Hashiba M, Kambara T, Mizuguchi Y, et al. Pulmonary toxicity of well-dispersed titanium dioxide nanoparticles following intratracheal instillation. J Nanopart Res. 2015; 17: 241.
  13. Wang ZF, Ding Q, Wang KX, Wu CM, Qu YH, Zhao XD. Study on dioxin emission for typical non-wood pulp making in China. Huan Jing Ke Xue. 2012; 33: 574-579.
  14. Feng L, Wu C, Tam L, Sutherland AJ, Clark JJ, Rosenfeld PE. Dioxin furan blood lipid and attic dust concentrations in populations living near four wood treatment facilities in the United States. J Environ Health. 2011; 73: 34-46.
  15. Nakao T, Aozasa O, Ohta S, Miyata H. Formation of dioxin analogs by open-air incineration of waste wood and by fire of buildings and houses concerning Hanshin Great Earthquake in Japan. Chemosphere. 2002; 46: 429-437.
  16. Foster EP, Drake D, Farlow R. Polychlorinated dibenzo-p-dioxin and polychlorinated dibenzofuran congener profiles in fish, crayfish, and sediment collected near a wood treating facility and a bleached kraft pulp mill. Bull Environ Contam Toxicol 1999; 62: 239-246.
  17. James WH. The sex ratio of offspring sired by men exposed to wood preservatives contaminated by dioxin. Scand J Work Environ Health. 1997; 23: 69.
  18. Kerkvliet NI, Wagner SL, Schmotzer WB, Hackett M, Schrader WK, Hultgren B. Dioxin intoxication from chronic exposure of horses to pentachlorophenol-contaminated wood shavings. J Am Vet Med Assoc. 1992; 201: 296-302.
  19. Mak ST, Lui YH, Li KK. Synthetic fibre granuloma of the conjunctiva. Hong Kong Med J. 2015; 21: 77-79.
  20. Neuparth T, Capela R, Pereira SP, Moreira SM, Santos MM, Reis-Henriques MA. Toxicity effects of hazardous and noxious substances (HNS) to marine organisms: acute and chronic toxicity of p-xylene to the amphipod Gammarus locusta. J Toxicol Environ Health A. 2014; 77: 1210-1221.
  21. Dennison JE, Bigelow PL, Mumtaz MM, Andersen ME, Dobrev ID, Yang RS. Evaluation of potential toxicity from co-exposure to three CNS depressants (toluene, ethylbenzene, and xylene) under resting and working conditions using PBPK modeling. J Occup Environ Hyg. 2005; 2: 127-135.
  22. An YJ. Toxicity of benzene, toluene, ethylbenzene, and xylene (BTEX) mixtures to Sorghum bicolor and Cucumis sativus. Bull Environ Contam Toxicol. 2004; 72: 1006-1011.
  23. Erickson T, Amed V, Leibach SJ, Bushnik P, Saxon A, Hryhorczuk DO, et al. Acute bone marrow toxicity and pancytopenia following exposure to lead chromate, xylene, and ethylbenzene in a degloving injury. Am J Hematol. 1994; 47: 257-261.
  24. Langman JM. Xylene: its toxicity, measurement of exposure levels, absorption, metabolism and clearance. Pathology. 1994; 26: 301-309.
  25. Hass U, Jakobsen BM. Prenatal toxicity of xylene inhalation in the rat: a teratogenicity and postnatal study. Pharmacol Toxicol. 1993; 73: 20-23.
  26. Ferrando MD, Andreu-Moliner E. Acute toxicity of toluene, hexane, xylene, and benzene to the rotifers Brachionus calyciflorus and Brachionus plicatilis. Bull Environ Contam Toxicol. 1992; 49: 266-271.
  27. Mirkova E, Zaikov C, Antov G, Mikhailova A, Khinkova L, Benchev I. Prenatal toxicity of xylene. J Hyg Epidemiol Microbiol Immunol. 1983; 27: 337-343.
  28. Jung SJ, Lee CY, Kim SA, Park KS, Ha BG, Kim J, et al. Dimethylacetamide-induced hepatic injuries among spandex fibre workers. Clin Toxicol (Phila). 2007; 45: 435-439.
  29. Morley WN. Contact dermatitis from spandex yarn. Br Med J. 1966; 1: 982.
  30. Pace JB. Spandex dermatitis. West J Med. 1974; 121: 315-316.
  31. Porter PS, Sommer RG. Contact dermatitis due to spandex. Arch Dermatol. 1967; 95: 43-44.
  32. Tanenbaum MH. Spandex dermatitis. JAMA. 1967; 200: 899.
  33. van DE. Contact dermatitis due to spandex. Acta Derm Venereol. 1968; 48: 589-591.
  34. van DE. Contact dermatitis due to Spandex. Dermatologica. 1969; 138: 340.
  35. Hamada M, Abe M, Tokumoto Y, Miyake T, Murakami H, Hiasa Y, et al. Occupational liver injury due to N,N-dimethylformamide in the synthetics industry. Intern Med. 2009; 48: 1647-1650.
  36. He J, Liu J, Kong Y, Yang W, Zhang Z. Serum activities of liver enzymes in workers exposed to sub-TLV levels of dimethylformamide. Int J Occup Med Environ Health. 2015; 28: 395-398.
  37. Jin LP, Ding YL, Han CH. Lessons from a case exposed to dimethylformamide of severe chronic toxic liver disease. Zhonghua Lao Dong Wei Sheng Zhi Ye Bing Za Zhi. 2012; 30: 70-71.
  38. Jyothi K, Kalyani D, Nachiappan V. Effect of acute exposure of N,N-dimethylformamide, an industrial solvent on lipid peroxidation and antioxidants in liver and kidney of rats. Indian J Biochem Biophys. 2012; 49: 279-284.
  39. Kilo S, Goen T, Drexler H. Cross-sectional study on N,N-dimethylformamide (DMF); effects on liver and alcohol intolerance. Int Arch Occup Environ Health. 2016; 89: 1309-1320.
Post Views: 1,289